Comuna Malu Mare

ISTORIE

Aşezat, în prezent, pe cel mai înalt mal al râului Jiu, satul Malu Mare are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare a aşezării a apărut în documente din anul 1494, mai exact în cartea de hotărnicie a lui Vlad Călugaru unde sunt înscrise satele Ghindeni şi Birosloveni ca fiind aşezate lângă satul Malu Mare.

Initial, localitatea purta numele de Ciulniţa şi era amplasată în Lunca Jiului, pe malul stâng al râului. Din cauza inundaţiilor frecvente s-a luat hotărârea strămutării, de aceasta dată pe cel mai înalt mal al Jiului, de unde a venit şi numele satului… MALU MARE.

Atestarile continua prin documente din 1877 care vorbesc despre participarea locuitorilor din Malu Mare la Războiul de Independenţă, apoi în 1 907 la Răscoala Ţărănească. Vitejii din Malu Mare şi-au demonstrat curajul, odată în plus, în 1916-1918, atunci când au luptat în razboiul pentru întregirea patriei. Pentru aceşti eroi şi pentru ca jertfa lor să nu fie uitată, a fost ridicat un monument chiar în centrul satului.

De-a lungul timpul satul Malu Mare a crescut, s-a dezvoltat, iar mai apoi a devenit comună prin unirea cu satele Ghindeni şi Preajba. Şi astfel, a apărut pentru prima dată COMUNA MALU MARE.

In 2004, prin Legea nr. 83/2004, comuna Malu Mare a fost reorganizată, iar din componenţa sa a fost scos satul Ghindeni care a devenit comună, iar Malu Mare a ramas cu 2 sate: Malu Mare şi Preajba.

Atestările istorice vorbesc şi despre satul Preajba care a luat fiinţă pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Pe atunci, însă purta numele de Preajba Domnească. De-a lungul anilor, Preajba a trecut succesiv de la statutul de sat la cel de comună şi invers, începând cu anul 1873.

CONACUL IANCU JIANU

În ceea ce priveşte obiectivele turistice, comuna Malu Mare se poate lăuda cu numeroase puncte de atracţie atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatori.

Conacul Iancu Jianu, aşa cum se numea pe vremuri actualul Han Preajba este cu certitudine cea mai cunoscută locaţie din comună. 

Ridicat în secolul al XVIII-lea, conacul a fost ani la rând unul dintre principalele locuri de agrement din zonă.

BISERICA SF. ŞTEFAN ŞI SF. GHEORGHE

Printre monumentele istorice din Malu Mare se remarcă Biserica Sf. Ştefan şi Sf. Gheorghe. Monument de arhitecturã religioasã, construit în secolul al XVII-lea, biserica a fost ctitorită în 1779 de Hagi Stan Jianu. În 1833 a fost renovatã şi este şi astăzi una dintre cele mai frumoase biserici-culã din Oltenia. 

Aşezată în poziţie de apărare, cu ziduri de un metru grosime, cu un pridvor unicat în Oltenia, construit sub forma unui centru de obervaţie construcţia a reuşit să reziste atacurilor otomane şi să se păstreze, chiar şi în ziua de astăzi, ca acum mai bine de 4 secole. Nu doar extreriorul a rezistat trecerii timpului, ci şi interiorul bisericii. Aparţinând Ansamblului “Curtea lui Stan Jianu”, Biserica Sf. Ştefan şi Sf. Gheorghe pãstreazã şi în prezent pictura muralã interioarã de tradiţie brâncoveneascã. Astfel, pictura în frescă de pe pereţi este în proporţie de 85% originală. Biserica Sf. Ştefan şi Sf. Gheorghe, din satul Preajba, adăposteşte şi adevarate capodopere religioase, precum cărţi şi icoane din anii 1800, sau stâlpii originali realizaţi în anii 1700. Tot în interior se află şi mormântul lui Stan Jianu, ctitorul bisericii, dar şi mormântul copilului acestuia. 

Potrivit atestarilor istorice, la început biserica a purtat hramul Sfantului Ştefan, iar mai apoi a devenit, aşa cum este cunoscută şi astăzi, Biserica Sfântul Ştefan şi Sfântul Gheorghe.

ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ “COMPLEXUL LACUSTRU PREAJBA- FĂCĂI”

Printre obiectivele turistice de o deosebită însemnătate pentru Comuna Malu Mare se numără şi Aria Naturală Preotejată Complexul Lacustru Preajba- Făcăi. Puţini sunt cei care ştiu că în imediata vecinătate a municipiului Craiova, se află un loc ce reprezintă un adevărat paradis. 

Aşezat în zona specifică de şes, în nordul Câmpiei Olteniei, fiind flancat de dealuri line şi aparţinând limitei sudice a Piemontului Getic, la o altitudine de 125m, lacurile au luat naştere în urma barării unui afluent al Jiului, al cărui bazin hidrografic cuprinde peste 50 de izvoare şi care reprezintă sursa principală a debitului râului Valea Preajba. 

Complexul are o suprafata totala de 28 de hectare si este format din cinci iazuri, dispuse în trepte. Ineditul zonei constă în faptul că într-un spaţiu geografic, relativ restrâns, sunt grupate o diversitate de ecosisteme acvatice continentale, precum izvoare, pâraie, râuri, lacuri şi mlaştini.